Pãduri de rãsinoase

 

Pe o micã parte din teritoriul Pietrositei din zona nordicã se extinde zona pãdurilor de rãsinoase (versantii Mãgurii si ai Galgoiului) insã acestea se amestecã cu pãdurile de fag. Aici, speciile Picea excelsa sunt asociate cu Fagus silvatica si Abies alba, iar in pajisti predominã asociatiile de Festuca rubra si Agrostis tenuis. De remarcat este faptul cã in aceste pãduri incep sã aparã, in palcuri mici, si alti arbori ca frasinul, ulmul, artarul, plopul tremurãtor, iar dintre arbusti apar la marginea pãdurilor socul, salcia si alunul.

​

 

​Pãduri de fag

 

Etajul inferior al vegetatiei montane este ocupat de pãdurile de fag Fagus silvatica, iar cea de-a treia zonã de vegetatie caracteristicã este vegetatia de dealuri. Pe culmile inalte se intalneste o alternantã de pãduri de fag, pe versantii umbriti, cu gorun pe versantii insoriti. Pietrosita fiind o zonã intermediarã, gorunul apare mai jos, inspre Buciumeni, Dealu Mare, Fieni si mai departe, de la altitudinea de 650 m panã la 250 m, limita sudicã a acestei zone.

 

Imediat de la intrarea in Subcarpati, Valea Ialomitei se lãrgeste brusc. Pãdurile masive dispar si locul lor este luat de pãsuni, livezi cu pomi fructiferi si terenuri de culturã.

​

​

Livezi cu pomi fructiferi

 

Sunt multe terenuri in jurul Pietrositei care au fost despãdurite intr-un ritm alert care, astfel, au fost supuse producerii alunecãrilor de teren si pe care cresc numai mãrãcini, buni doar pentru pãscutul caprelor. Aceste terenuri au fost inchise de Ocolul Silvic acum 20 de ani si impãdurite cu salcam, cires, nuci si alte esente.

 

Astãzi, pe aceste locuri este un lãstãris des, locuri inierbate si o viitoare pãdure ar creste dacã zona ar fi ingrijitã si ocrotitã. Eroziunile datorate apei s-au imputinat, iar versantii impãduriti nu mai au, ca altadatã, aspectul de pãmant ars si parjolit. Atat pe Valea Lupului cat si pe Titana s-au plantat pomi, astfel cã s-au inmultit livezile cu pomi fructiferi (pruni, meri, peri).