Prezentare | pietrosita

PREZENTARE GENERALÃ

Pietrosita - asezare geograficã cu aspect de orãsel de munte

Pietrosita este o localitate binecuvantatã de Dumnezeu, poartã de intrare spre mãretia muntilor Bucegi. Este o asezare linistitã, cu oameni destoinici, harnici si doritori de intelegere. De cum intri in Pietrosita te intampinã imaginea unor case zvelte, construite, asa cum spune istoria, din piatrã si sitã. Practic, de aici vine si denumirea asezãrii.

Aerul curat, linistea si peisajul mirific transformã asezarea intr-o statiune climatericã deosebitã. In aceastã localitate, situatã la poalele Bucegilor, s-a nascut si a trãit scriitorul Mircea Horia Simionescu.

Localitatea Pietrosita se aflã in partea de nord a judetului Dambovita, de-a lungul soselei nationale 71, Bucuresti - Targoviste - Sinaia, la poalele Bucegilor, inconjuratã dinspre rãsãrit si apus de dealuri subcarpatice inalte. Altitudinea comunei este de 650 m, deasupra nivelului mãrii. Comuna Pietrosita are suprafata de 3319 ha impreuna cu satul Dealu Frumos sat care apartine comunei. Populatia comunei este de 3338 de locuitori si are 1448 de gospodarii.

Pietrosita se invecineazã la nord cu comuna Moroieni al carei hotar trece prin varful Mãgurii (1439 m) - Plaiul Cornetului - Valea Seacã - Varful Leustean - Plaiul Lupului panã la varful lui Dan. La sud se invecineaza cu comuna Buciumeni si satele Valea Leurzii si Dealul Mare. Hotarul incepe de la varful Runcu, cu linia ce trece prin varful Brãtii panã in Ialomita si apoi pe Ialomita in sus panã la gara Pietrosita si pãdurea Dãscãlesti.

La est se invecineazã cu comuna Bezdead si hotarul incepe din varful lui Dan pana la Varful Runcului. Spre vest se invecineazã cu comuna Runcu, iar hotarul incepe din Ialomicioara, brazdeazã Pogoanele - Valea Mãgurii, panã pe culmea muntelui Mãgura.

Este strãbãtutã de calea feratã cu ecartament normal Bucuresti - Targoviste - Pietrosita, aceasta din urma fiind localitatea unde se termina calea feratã.

Pietrosita a fost foarte multi ani punctul terminus al cãii ferate Bucuresti - Pietrosita. Dacã in anul 2004 circulatia feroviarã a fost intreruptã, trenurile oprindu-se la Fieni, aceasta a fost reluatã, astfel cã in prezent vine si pleca zilnic "Sageata Albastrã" dar si trenuri personale.

Drumul National DN 71 strãbate comuna de la nord la sud pe o lungime de circa 2 km. Drumul leagã Pietrosita de Sinaia spre nord, iar spre sud de Fieni - Pucioasa - Targoviste si se opreste in comuna Baldana unde se intalneste cu DN 7 Bucuresti - Pitesti. Drumurile judetene de pe teritoriul comunei au lungimea de 6 km, Pietrosita - Runcu, iar drumurile comunale au lungimea totalã de 16 km, majoritatea fiind asfaltate si o parte sunt pavate cu piatrã de rau si au trotuare din piatrã de prund.

Distanta fatã de principalele orase:

36 km fatã de municipiul Targoviste
120 km fatã de municipiul Bucuresti
80 km fatã de municipiul Brasov
150 km fatã de municipiul Ploiesti
200 km fatã de municipiul Pitesti

In ce priveste potentialul turistic, asezarea geograficã si aspectul Pietrositei dau impresia cã te afli intr-un orãsel de munte. Astfel, in comunã existã douã pensiuni turistice, iar prin Pietrosita trec masini cu turisti si foarte multi dintre acestia se opresc aici, fiind interesati de peisajul local, dar si de terenuri pentru construirea de case de vacantã.

Arhitectura munteneascã si cea ardeleneascã se contopesc armonios, creand o atmosferã de civilizatie purã, unicã in judet. In Pietrosita, existã cel mai mare Muzeu de etnografie si folclor din judetul Dambovita. Intemeietorul acestuia a fost profesorul Dumitru Ulieru, personalitate marcantã a localitãtii, de care toatã lumea isi aminteste cu plãcere. Fosta casã Ulieru a devenit acum loc de pelerinaj pentru iubitorii traditiilor romanesti. Incãperile au fost decorate intocmai ca odinioarã.

Muzeul este gãzduit de o casã foarte veche, ridicatã pe la 1870 de cãtre boierul Serb Popescu, asezatã pe douã nivele si dispusã la exterior cu prispã si foisor decorate cu traforaje. Meritul pentru amenajarea muzeului ii revine profesorului Dumitru Ulieru, fãrã stradania cãruia multe dintre obiectele expuse s-ar fi pierdut.

Dascãl al comunei, Dumitru Ulieru a fost mereu preocupat de pãstrarea vie a amintirilor despre trecutul pãrintilor si bunicilor sãi si a depus mari eforturi, cu ajutorul elevilor sãi, dar si al locuitorilor, pentru a strange cat mai multe obiecte traditionale. Muzeul a fost inaugurat in anul 1974 si ii poartã numele profesorului Dumitru Ulieru.

Piesele, cele mai multe dintre ele unicat, au fost adunate de la oamenii din sat. Muzeul are suficient spatiu pentru promovarea ocupatiilor si mestesugurilor traditionale. La parterul clãdirii se aflã expuse obiecte de uz casnic, care ilustreazã aspecte referitoare la cresterea vitelor, pãstorit, pomiculturã, prelucrarea lemnului - sitaritul - tamplãrie, dulgherie, cioplitul pietrei, torsul si tesutul fibrelor vegetale si animale. La etaj, se regãsesc piese de port, stergare, ceramicã popularã, buciume si buhaie etc. Muzeul prezintã si interioare tãrãnesti, care vorbesc vizitatorului despre specificul vietii tãranului roman in contextul civilizatiei nationale.

Obiectele de uz casnic si mestesugaresc abundã in muzeu. In vechime, Pietrosita era un mare centru mestesugãresc, unde se prelucra piatra pentru constructii, sindrila si altele. Multi dintre locuitori practicau cãrãusia in zonele invecinate. Exponatele din muzeu ilustreazã, cu obiecte specifice, meserii precum cea de rotar, dulgher, fierar, cojocar, insã faima satului se trãgea din tesãtorie.

De vizitat este si biserica din localitate numitã Biserica din Joseni, ctitoritã in secolul al XVIII-lea cu hramul "Adormirea Nãscãtoarei de Dumnezeu si a Cuvioasei Paraschiva".

Pietrosita era cunoscutã pentru ’scoartele’ si covoarele de lanã tesute aici, rãspandite in zona Muscelului, Prahovei si a Ardealului. Covoarele erau decorate cu motive geometrice, dar si florale uneori si se evidentiau prin echilibrul culorilor si al decorului. Muzeul etnografic gãzduieste numeroase covoare si scoarte, pretuite atat de mult de bunici. La etaj este expus si un interior tãrãnesc amenajat dupã regulile vremii, cu obiecte specifice: patul din lemn masiv, nelipsitele scoarte si macaturi, peretare si lãzi de zestre.

Pietrosita dispune de retea de apã ce se alimenteazã sporadic din izvorul Ratei si sursa Galma. Existã pe drumul principal DN 71 douã conducte de apã cu diametrul de 219 mm si 125 mm din care sunt realizate racorduri pe strãzile laterale. Satul Dealu-Frumos este alimentat cu apã prin captarea unor izvoare de suprafatã. Existã retea de distributie la nivelul intregii localitãti.

In Pietrosita existã retea de distributie a gazelor naturale, iar in satul Dealu-Frumos este in curs de realizare.

Alimentarea cu energie electricã a comunei Pietrosita se face din axul 20 kV Dobresti prin intermediul a 7 posturi de transformare in cabinã cu zid; retelele de iluminat public parcurg toatã reteaua de strãzi a comunei, in traseu aerian, in general in traseu comun cu retelele electrice de joasã tensiune. Reteaua telefonicã a Pietrositei este digitalã si deserveste un numãr mare de abonati. Nu existã sistem de canalizare centralizat. O parte din apele menajere sunt preluate prin fose vidanjabile.