Apele | pietrosita

RETEAUA HIDROGRAFICÃ

Reteaua hidrograficã a comunei Pietrosita este reprezentatã de raul Ialomita si de paraiele Valea Tatii si Valea Lupului. Ialomita isi are obarsia sub varful Mãgura la 2450 de metri si isi uneste apele cu paraiele Obarsia, Doamnele si Sugãrile, cade printr-o pantã cu stanci prãvãlite haotic, rãtãceste in scurte meandre pe teren plan si, prinzand putere, despicã muntele si taie cheile Ursilor si Pesterii unde mai primeste paraiele ce vin dinspre izvoarele din varful Cocora.

Reteaua hidrologicã a comunei Pietrosita apartine sistemului hidrografic al raului Ialomita. Densitatea retelei de rauri variazã intre 0,5 si 0,8 km/kmp in zona montanã si intre 0,3 si 0,5 km/kmp in zona subcarpaticã.

Raul Ialomita

Raul Ialomita izvorãste de pe versantul sudic al masivului Bucegi si are o suprafatã de bazin de 1208 kmp si o lungime de 132 km. Panta medie a raului este de l7,5%. Pe raul Ialomita, al cãrui bazin de receptie se aflã in majoritate in zona inaltã, la Statia hidrologica Moroeni, volumul maxim de apã pe anotimpuri se scurge obisnuit primãvara (aprilie-iunie), iar cel minim iarna (decembrie-februarie) reprezentand in medie circa 40…50 % si, respectiv 10…15 % din cele anuale.

De o parte si de alta a Ialomitei dealurile inalte sunt strabatute de vaile unor valcele furtunoase, uneori, cand ploile sunt mari si repezi, Valea Seaca, Valea Pietrositei, Sirnea si Valea Bratii spre rasarit si Valea Voievoda si Dascalesti spre apus.

Apele de suprafata reprezentate in special de raul Ialomita sunt valorificate atat din punct de vedere turistic cat si pentru hidroenergie. Pe raul Ialomita au fost construite microhidrocentrale in sectorul Moroieni - Buciumeni folosite pentru obtinenerea energiei electrice.

Paraul Valea Tatii

Paraul Valea Tatii isi adunã apele din zona montanã de pe versantul de rãsãrit al Leaotei si isi are izvorul sub varful Mãgura. Bogat in debit primavara o datã cu topirea zãpezii si venirea ploilor, curge furtunos aducand piatrã, nisip si pietris. Paraul Valea Tatii pãrãsește satul Dealu Frumos si se varsã in Ialomita dupã ce trece prin satul Dealul Mare.

Paraul Valea Lupului

Paraul Valea Lupului, are izvorul in pãdurile dealurilor Subcarpatice - Motoafele. Are apã abundentã primavara in timpul topirii zapezilor si toamna in timpul ploilor. De multe ori, din cauza ploilor ce tin zile intregi paraul iese din albie si inundã gradinile locuitorilor, dezrãdãcinand pomii si stricand gardurile.

Erodãrile ce se fãceau cu aceastã ocazie, in trecut, erau mari si aduceau multe pagube. Albia paraului a fost indiguitã in anul 1952 si de atunci casele de pe margini sunt apãrate de inundatii si viituri. Partea de jos a paraului s-a canalizat, iar canalizarea apãrã picioarele podului de peste Valea Lupului si a lãrgit terenul pentru piatã.

Raurile de pe teritoriul comunei Pietrosita reprezintã un element care necesitã o atentie specialã, in special Ialomita si afluentii acesteia, care mijlocesc fluxuri importante de materie si energie, in multe cazuri cu efect negativ asupra habitatului rural. Astfel, unele actiuni umane, cum sunt exploatãrile de albie, au condus in timp la dezechilibre cu rezultat in producerea de inundatii, procese de eroziune lateralã, modificãri de albii. Ar trebui intreprinse lucrãri de consolidare a malurilor si reorientarea procesului de extractie a pietrisurilor si nisipurilor din balastiere. De asemenea sunt necesare demersuri de evitare a depozitãrii deseurilor in cadrul albiilor de rauri si pe cursurile acestora prin actiuni de constientizare a populatiei locale asupra impactului negativ asupra mediului.

Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul Pietrositei. In bazinul superior al Ialomitei, in amonte de Cheile Orzei, se aflã lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doicesti si Moreni. In zona Pucioasa existã un lac de acumulare, avand in aval o pãstrãvãrie si, de asemenea, are si functie turisticã.

Apele subterane

Apele subterane, care dau nastere la izvoare sunt dese in aceastã zonã de munte si sunt captate pe sipote. La Pietrosita, unde pãdurea s-a indepãrtat de localitate, apele freatice sunt mai putine, totusi sunt cateva izvoare, mai mult pe versantul de vest al Titanei. Izvoarele au fost mai multe la numãr cand versantii raului Ialomita erau acoperiti cu pãduri sub care depozitele de apã freaticã erau mai bogate. Panã sã fie alimentatã comuna prin conductele de la Rãteiu si Galma cu ajutorul cismelelor, apa potabilã se scotea din puturi cu roata sau cu furca si cumpana.

Rezervele de ape subterane din cuprinsul teritoriului Pietrositei depind de gradul de permeabilitate, cat si de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineazã. Astfel, rocile compacte din zona montanã sunt in general impermeabile pentru o bunã parte a muntilor Leaota si Bucegi. Totusi, abundenta si permanenta izvoarelor dovedeste existenta apelor freatice, dar acestea sunt acumulate in depozitele de pantã si de la baza versantilor.

O situatie mai aparte o prezintã conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fatã de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare, deoarece nu prezinta straturi acvifere de adancime.

Depozitele constituente din zona Pietrosita au diferite grade de permeabilitate, in functie de natura lor. Existã straturi acvifere locale in depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene si pleistocen inferioare. Trebuie sã remarcãm faptul cã prin infiltrarea apelor superficiale in depozitele mio-pliocene, acestea suferã de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuatã si apar, sau sunt intalnite in foraje, ca ape minerale cu importantã mare pentru economia comunei.

Apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare, pietrisurile si nisipurile straturilor fiind prezente la micã adancime sub cuvertura de loess in luncile de pe valea Ialomitei in aval de Pucioasa.