Pietrosita - poartã de intrare spre mãretia Bucegilor
PESTERA IALOMITEI
De aici se urcã pe scãri de lemn printr-o galerie lunga de 60 m panã la Galeria La Rãspantie, de unde se poate cobori spre dreapta intr-o micã salã, in care se intalneste cursul paraului subteran. Galeria La Rãspantie este un loc unde se aflã douã ochiuri de apã, numit La Lacuri. Aici Lacul cel Mare seacã de obicei in timpul verii.
Punctul La Altar al pesterii este practic terminalul. Acesta a fost denumit in urma stalactitelor pozitionate in asa fel incat infãtiseazã un altar.
In acest loc concretiunile abundente par sã obtureze galeria. Printr-o deschidere de dimensiuni reduse se intrã intr-o galerie largã de 12…15 m, initial ascendentã, apoi orizontalã, care se terminã dupã circa 45 m intr-o fundãturã.
Continuand inaintarea pe directia principalã se ajunge la Grota Ursilor – numitã astfel datoritã numeroaselor schelete de Ursus spelaeus descoperite aici - un imens gol subteran lung de 75 m si lat de 30…40 m, in care blocuri de calcar prãbusite din tavan acoperã in intregime planseul. Din aceastã salã se coboara spre vest printr-o micã ingrãmãdire de blocuri si reintalnim cursul paraului subteran care vine pe o galerie stramtã si inaltã.
Grota Ursilor este cea mai mare cavitate a pesterii. Lipsitã de apã, in incinta acesteia s-au descoperit fosile ale ursului cavernelor vechi de 10.000 ani. Grota Ursilor este deschiderea Galeriei numita Fundul Pesterii. Aici se pot admira stalpii ce leagã bolta de sol. Este de vizitat si Galeria Apelor lungã de 75 metri si in care curge de altfel paraul pesterii.
Pestera Ialomitei este sãpatã in calcarele jurasic-superioare din culmea sud-esticã a muntelui Bãtrana (Masivul Bucegi) la circa 10 km de izvoarele raului Ialomita, la o altitudine de 1.530 m. Este amplasatã la circa 100 m in aval.
Este o pesterã mare, care insumeazã 804 m lungime de galerii fosile si active, dispuse pe douã etaje. Intrarea, orientatã spre est, are dimensiuni impunãtoare (40 m lãtime si 20 m inãltime). Panã in punctul Pasajul, adicã circa 30 m de la intrarea in pesterã, galeria pãstreazã dimensiunile portalului, fiind cunoscutã sub denumirea de Grota lui Mihnea Vodã.
Amplasatã pe morena frontalã a Ialomitei, pestera este disponibilã turistilor panã in punctul numit La Altar. Gura pesterii are o forma de semielipsã ce face posibil accesul in sãli si in galerii. Prima salã a pesterii, Grota lui Mihnea Vodã, are o lungimea de 115 metri. Aceasta este traversatã de un parau subteran ce se varsã in raul Ialomita. De aici se intrã in Galeria Pasaj unde este amplasatã o poartã metalicã, continuarea vizitãrii fiind posibilã numai cu ajutorul ghidului. Dincolo de poartã se pãtrunde intr-un culoar larg de 1…2 m si inãltimea de 1,5…2 m, care conduce intr-o primã salã - Bolta lui Decebal - puternic ascendentã spre vest. Galeria Pasaj are o lungime de 20 metri si se aflã langã sãlile Bolta lui Decebal si Sfanta Maria. Sala Bolta lui Decebal are forma de dom, iar Grota Sfanta Maria a fost denumitã dupã o stalacmitã ce are forma statuii sfintei Maria.
VIITOAREA STATIUNE "PESTERA-PADINA"
O variantã de viitor constã in proiectarea Statiunii Montane Pestera-Padina. Astfel, in zona Pestera-Padina se va realiza o asezare cu caracter urban, in stil elvetian, cãreia vor trebui sã i se asigure toate utilitãtile si functiile necesare social-economice. Din acest motiv, in zonele Pestera si Padina, situate la distanta de circa 3 km una de alta, va trebui organizatã o entitate administrativã cu statut de statiune de nivel orãsenesc, cu toate functiunile necesare. Viitoarea statiune turisticã va fi situatã pe Drumul Judetean DJ 714, in partea superioarã a Vãii Ialomitei.
Se estimeazã cã vor apãrea aici peste 5.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile si pensiuni, mai multe partii de schi, piscine, stranduri, capacitãti de trasport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un helioport, salã de sport cu 200 de locuri, un Centru National de pregãtire Olimpicã, avand trambuline de schi, instalatii complete pentru biatlon si schi-fond, terenuri de sport in aer liber, dusuri, toalete publice si, nu in ultimul rand, infrastructurã rutierã. Aceste investitii s-au propus a se realiza in zona Pestera-Padina, proiectul fiind realizat de Consiliul Judetean Dambovita.
Pestera Ialomitei a fost sãpatã de paraul Horoaba, afluent pe dreapta al raului Ialomita. Temperatura aerului din galerii variazã intre 9…12°C, iar umiditatea intre 85…100%.
Pestera Ialomitei este importantã mai ales din punct de vedere turistic, deoarece se aflã intr-o zona montanã intens circulatã. Este o pesterã amenajatã cu trotuare si scãri de lemn, partial electrificatã.
Descoperirea mai recentã a acestui sector terminal, precum si dificultãtile de pãtrundere au contribuit la o mai bunã pãstrare a concretiunilor existente.
O galerie incomodã care se deschide in peretele nordic conduce la etajul inferior, situat cu 9 m mai jos si scãldat de apa paraului subteran pe o lungime de circa 80 m.
Zona rezervatã Centrului National pentru Pregãtire Olimpicã (trambuline pentru sãrituri, complex biatlon, schi-fond, schi-role) este de 8,8 ha. Structurile destinate agrementului vor ocupa 3,1 ha, din care zona verde pentru agrement va fi de 0,6 ha. Elementele de cadru natural si amenajat vor ocupa 3 ha.
​
Pentru sectorul social-gospodaresc comun celor douã statiuni, Pestera si Padina, s-au rezervat 6,6 ha, iar cãile de comunicatie rutiere si pietonale, inclusiv parcajele publice vor ocupa 17,1 ha.
Descarcã aici Proiectul "Statiunea Turisticã PESTERA-PADINA"
Principala problemã a proiectului, care se pune in conditiile unei dezvoltãri durabile si cu respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului, este cã toate amenajarile, constructiile si dezvoltãrile trebuie sã respecte mediul natural existent, mai ales cel situat intr-o zonã cu sensibilitate deosebitã, cum este cea a Parcului Natural Bucegi, in care se va edifica.
Insã, desi pare o variantã a viitorului, proiectarea Statiunii Montane Pestera-Padina intrã in conflict cu conceptul de Arie Protejatã, respectiv Parc Natural. Astfel, ideea de Parc Natural este de protectie si conservare a mediului, iar faptul cã unele zone ale Parcului au un regim mai strict de protectie, iar in altele se pot desfãsura unele activitãti umane, nu inseamnã cã acele zone, mai putin sensibile, nu se aflã in relatie stransã cu ariile limitrofe, inclusiv zonele cu regim mai inalt de protectie.
Crearea unei "insule" antropice in cadrul unui Parc Natural nu reprezintã, astfel, in nici un fel un model de dezvoltare durabilã si nu este compatibilã cu Planul de Management al Parcului Natural Bucegi.
In ceea ce priveste impactul asupra mediului si mãsurile de reducere a acestuia in proiectarea statiunii, se pune accent pe aspectele de management al deseurilor care, desi importante, nu reprezintã categoria de impact cea mai importantã. Nu sunt tratate in mod prioritar problemele legate de impactul asupra habitatelor prin constructia clãdirilor de diverse tipuri, a conductelor de alimentare cu apã, cu gaze naturale, a retelei de alimentare cu energie electricã, a retelei de canalizare, a infrastructurii rutiere si de telecomunicatii, chiar si a unui helioport, la care, nu in ultimul rand, se adaugã unitãtile de transport pe cablu si amenajarea partiilor de schi.
Raport de mediu final. Proiectul Pestera-Padina:
​
​
​
In ciuda promisiunilor cã vom avea o statiune montanã cochetã, construitã cu respectarea integralã a normelor de mediu si de urbanism, kitsch-ul s-a instalat de cativa ani buni in platoul Pestera-Padina. Dincolo de aspectul naplãcut generat de absenta unor reguli clare de sistematizare, au fost constatate multe incãlcãri ale legislatiei: constructii fãrã autorizatii, constructii provizorii pe care proprietarii tot uitã sã le demoleze si imobile pentru care nu au fost respectate autorizatiile de constructie. S-a initiat elaborarea unui regulament de construire pe raza viitoarei statiuni Pestera-Padina, iar pentru cazuri mai grave – constructii ilegale sau provizorii – au fost emise somatii in vederea demolãrii.
In statiunea Pestera suprafata totalã a zonei propuse pentru introducerea in intravilan este de 25 ha, din care 9 ha sunt destinate structurilor de primire turisticã - 4,65 ha pentru hoteluri si 4,35 ha pentru vile si pensiuni. Din suprafata totalã, 7 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori.
Zona verde amenajatã va ocupa 2,65 ha, din care plantatiile cu rol ambiental si de protectie ocupã 1,1 ha. Zona cãilor de comunicatie va ocupa 2,6 ha din intreaga suprafatã aferentã statiunii Pestera. Suprafata de teren ocupatã in exteriorul statiunii Pestera pentru dezvoltarea domeniului schiabil va fi de 115 ha.
In statiunea Padina suprafata totalã a zonei propuse pentru introducerea in intravilan este de 135,5 ha, din care 43 ha sunt destinate structurilor de primire turisticã - 12,35 ha pentru hoteluri si 30,65 ha pentru vile si pensiuni. Din suprafata totalã aferentã zonei Padina 22,8 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori.
De ani de zile autoritãtile se chinuie sã punã in valoare zona montanã damboviteanã a muntilor Bucegi. S-au produs, pe bani grei, planuri, masterplanuri de dezvoltare, s-au organizat colocvii, simpozioane, conferinte.
Pe Platoul Pestera-Padina au descins ministri, parlamentari si tot soiul de factori cu responsabilitãti in domeniul dezvoltãrii si alocãrii de fonduri dar, panã acum, nimic. In munti nu a aparut mult dorita statiune montanã in stil elvetian, menitã sa eclipseze statiunile Busteni si Sinaia de dincolo de masivul muntos.
Nu au apãrut infrastructura, hoteluri, centre de agrement, partii, etc. Un castig l-a reprezentat definitivarea drumului Cota 1000 – Dichiu – Zãnoaga – Pestera insã avantajul este doar pe jumãtate. Oficial acest traseu rutier a fost deschis circulatiei, dar in perioada de iarnã este obligatoriu blocat.
Asadar, cei care doresc sã ajungã la pensiunile si hotelurile existente pe platoul Padina-Pestera, sã viziteze Pestera Ialomitei de curand modernizatã, trebuie sã incalce legea, pornind pe drumurile inchise sau sã foloseascã telecabinele Busteni-Babele, Babele-Pestera.
